Criza energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina își face rău cetățenilor UE, cu 9,3% din populație neputând să-și mențină casele suficient de cald în 2022, o creștere de la 6,9% în anul precedent, potrivit Eurostat.

Efectul prețurilor crescute

Sărăcia energetică în Europa este în creștere pe fondul creșterii prețurilor la energie, a subliniat Comitetul Economic și Social European (CESE) în cadrul celei de-a treia conferințe anuale pe această temă.

Măsurile puse în aplicare în timpul crizei nu au reușit să abordeze problema, care a fost exacerbată de războiul Rusiei în Ucraina, a declarat CESE, un organism al UE care reunește organizațiile societății civile, grupurile patronale și sindicatele.

„Avem nevoie de un nou acord, de un nou acord susținut de o voință politică puternică, în care toate nivelurile de guvernare împing în aceeași direcție”, a declarat Baiba Miltoviča, președintele secției pentru transport, energie, infrastructură și societate informațională a CESE.

Planul REPowerEU al Comisiei Europene, prezentat în mai anul trecut, a fost menit să protejeze gospodăriile de penuria de energie și a avut succes în reducerea dependenței Europei de gazul rusesc ieftin.

Provocările rămân

Dar provocări rămân în scăderea prețurilor, a declarat Adela Tesarova, un înalt funcționar al departamentului de energie al Comisiei Europene, care a vorbit la evenimentul CESE.

Sunt necesare mai multe măsuri pentru eficiența energetică și abilitarea consumatorilor, a adăugat Tesarova, care conduce o unitate specială care se ocupă de problemele consumatorilor de energie și tranziția justă.

O bună izolație este esențială pentru a menține casele calde în timpul iernii și pentru a proteja consumatorii de creșterea facturilor la energie, dar rata de renovare în Europa este în prezent prea scăzută pentru a face diferența.

Organizația europeană a consumatorilor BEUC spune că creșterea ratei de renovare trebuie menținută ca obiectiv cheie în revizuirea în curs a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, cu ambiții mari pentru standarde minime de performanță energetică.

De asemenea, este necesară o comunicare mai bună pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la beneficiile renovării, a declarat Massimiliano Mascherini de la Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), o agenție a UE.

Locuințele durabile sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă, dar măsurile luate la nivelul UE și la nivel național ar trebui să evite amplificarea inegalităților, a subliniat el.

Kieran Pradeep, coordonatorul Coaliției pentru Dreptul la Energie, a avertizat că „sărăcia energetică este o problemă structurală, sistemică, care necesită decizii politice”.

Femeile sunt mai susceptibile de a cădea în sărăcia energetică, avertizează Parlamentul UE, pentru că femeile au fost întotdeauna printre cele mai afectate de sărăcia energetică, dar pandemia de COVID-19 și criza energetică au exacerbat inegalitățile și au mărit diferența de gen, potrivit comisiei pentru drepturile femeilor din Parlamentul European.

Populații vulnerabile

Gospodăriile cu venituri mici, familiile monoparentale, imigranții și persoanele cu dizabilități se confruntă cu un risc mai mare de a suferi de sărăcia energetică, a subliniat CESE. Tinerii și femeile sunt, de asemenea, mai expuși la aceasta decât populația generală, se spune.

„Trebuie să priviți sărăcia energetică dintr-o perspectivă intersecțională”, a spus militanta Katharina Habersbrunner, subliniind că femeile sunt afectate în mod disproporționat de sărăcia energetică.

Sărăcia energetică are consecințe asupra sănătății fizice și mintale și poate limita oportunitățile în viața profesională, a explicat Habersbrunner, care lucrează pentru un ONG numit Women Engage for a Common Future.

Sărăcia în materie de transport – lipsa accesului la transportul public sau privat la prețuri accesibile – apare, de asemenea, ca un efect secundar al crizei energetice, potrivit vorbitorilor de la conferința CESE. Problema a făcut titluri în 2018 în timpul protestelor „Vestelor galbene” din Franța, care au fost declanșate de creșterea prețurilor la combustibil.

Lipsa accesului la transport public accesibil poate înrăutăți calitatea vieții, a spus Mari Martiskainen, profesor la Universitatea din Sussex Business School.

Andrés Barceló Delgado, președintele grupului permanent pentru energie al CESE, a subliniat că „factorii de decizie ar trebui să țină cont de faptul că energia este un serviciu public, iar viitoarea reproiectare a pieței de energie electrică trebuie să garanteze, pe de o parte, o aprovizionare durabilă și fiabilă și, pe de altă parte, dreptul la energie pentru cetățeni”.