Unul dintre obiectivele strategice ale UE pentru tranziția către o energie curată este de a dezvolta energia din surse regenerabile offshore la întregul său potențial.

UE a stabilit obiective ambițioase pentru acest sector: creșterea capacității instalate de la nivelul actual de doar 16 GW la 61 GW până în 2030 și la 340 GW până în 2050.

Pentru a atinge aceste obiective, vor fi necesare investiții de până la 800 de miliarde de euro – în principal din partea sectorului privat.

Producția de energie offshore trebuie extinsă pe scară largă până în 2050 pentru a atinge obiectivele climatice ale UE. Deja există o bază solidă în acest sens.

UE este în prezent lider mondial în producția de energie eoliană offshore, iar piața sa internă reprezintă peste un sfert din capacitatea instalată la nivel mondial.

Această capacitate se concentrează în Germania (48 % din totalul UE), Țările de Jos (19 %), Danemarca și Belgia (ambele 14 %).

Dezvoltarea rapidă a energiei din surse regenerabile, inclusiv a celei offshore, poate ajuta UE să își sporească independența energetică, ceea ce este deosebit de important în contextul recentelor crize geopolitice.

Totuși, aceasta poate avea și efecte nedorite asupra mediului, atât deasupra apei, cât și subacvatic, și poate genera provocări sociale, în special pentru sectorul pescuitului.

A promovat UE cu eficacitate dezvoltarea durabilă a energiei din surse regenerabile offshore? Pentru a afla, Curtea de Conturi Europeană a vizitat Germania și Țările de Jos (două state cu sectoare offshore avansate), precum și Franța și Spania (care s-au confruntat cu dificultăți în accelerarea introducerii energiei offshore). Raportul de audit al Curții va fi publicat la 18 septembrie.