Prioritățile de politică ale UE sunt o schimbare o dată la o generație a cadrului de reglementare care poate oferi sectoarelor industriale de biotehnologie și de sănătate o oportunitate de a stabili o direcție pentru următoarele decenii și de a deveni „o putere pentru inovare”, spune nou-numitul președinte al EuropaBio.

O oportunitate unică

Într-un interviu acordat EURACTIV, noul șef al celei mai mari asociații de biotehnologie din Europa, Andrew Topen, a vorbit despre impactul asupra sectorului bioindustriei al mai multor inițiative politice emblematice prezentate recent de un executiv „foarte activ” al UE.

„Avem o oportunitate unică cu toate aceste propuneri de politici de a deveni cu adevărat o putere pentru inovare în viitor”, a spus el.

El a făcut referire la câteva dintre prioritățile de politică ale UE, de la strategia industrială la ambiția de mediu din Green Deal, ca să nu mai vorbim de strategia farmaceutică și noua abordare a digitalului.

„Colaborăm foarte strâns cu toate părțile interesate pentru a ne asigura că interesele industriei noastre sunt înțelese”, a subliniat el, adăugând că asociația sa dorește să asigure un cadru de reglementare robust care poate fi de fapt un catalizator pentru creștere.

Topen a menționat un studiu recent publicat de Institutul Wifor, în care industria biotehnologiei a fost considerată una dintre industriile inovatoare cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu o rată medie anuală de creștere de 4,1% din 2008 până în 2018.

„Biotehnologia are un impact zilnic asupra vieții tuturor și avem în Europa toate acele componente cheie pentru a avea succes”, a spus el.

Studiul a descris biotehnologia ca un sector de mare valoare și pentru ocuparea forței de muncă, deoarece a subliniat că pentru fiecare loc de muncă în știința vieții sunt create trei locuri de muncă în altă parte a economiei europene.

Potențialul biotehnologic al Europei este împiedicat de temerile de investiții

În ceea ce privește biotehnologia pură, Europa a îmbrățișat inovația. Cu toate acestea, nu poate concura încă cu SUA, deoarece nu poate stimula investițiile private în domeniu și nici nu poate deschide piața către noi produse, a declarat un director din domeniul farmaceutic pentru EURACTIV.com la Lyon.

Cu toate acestea, fără ecosistemul potrivit care să susțină o astfel de inovație, ar putea exista probleme în extinderea impactului potențial al biotehnologiei de-a lungul întregului lanț valoric.

„Aceasta înseamnă că acele locuri de muncă pot merge în altă parte. Dar dacă publicul larg înțelege mai mult importanța acestui lucru, poate că ar fi mai în favoarea localizării acestor oportunități în UE”, a spus el.

Pentru Topen, există deja un ecosistem foarte vibrant în Europa care ar trebui menținut susținut pentru a rămâne extrem de competitiv la nivel global și pentru a atrage studii clinice și investiții.

Acest ecosistem este format din grupuri academice puternice, precum și IMM-uri, start-up-uri și companii multinaționale globale, toate cu un accent european și sediu central pe continent.

„Europa are o moștenire mândră de a fi un inovator și de a sprijini industriile inovatoare”, a spus el, adăugând că programele de sprijin public, cum ar fi fondul de recuperare și reziliență, pot acționa ca un catalizator masiv pentru a face sistemul rezistent și pentru a merge mai departe.

Politici „prevăzute pentru viitor”

Un alt risc pentru sector vine din faptul că știința este în continuă evoluție, iar cadrul de reglementare trebuie să evolueze în pas.

De asemenea, asigurarea angajamentelor Green Deal necesită ca reglementarea UE „să reflecte unde suntem astăzi și unde trebuie să fim mâine”.

Un punct cheie pe agenda EuropaBio este, de exemplu, modernizarea legislației privind organismele modificate genetic (OMG) – adoptată în urmă cu mai bine de 20 de ani – într-un mod care ar putea include și microorganismele, care sunt considerate prin asociere drept coloana vertebrală a sistemelor biologice. fabricare.

O abordare „prevăzută pentru viitor” merge mână în mână cu procesul evolutiv al științei, conform lui Topen: „Inovația vine cu un pas și, evident, avem nevoie de un cadru pentru a obține un mediu previzibil pentru investițiile care sunt adesea expuse unui risc ridicat. ”

La fel ca locurile de muncă, aceste investiții riscă să meargă în altă parte și de aceea Europa trebuie să rămână competitivă într-un peisaj global. „Este clar că alte zone geografice sunt foarte competitive pentru fluxul de capital, capacitățile intelectuale și, de asemenea, prețuiesc industria biotehnologică”, a avertizat el.

Noile tehnici genomice (NGT) au primit sprijinul Comisiei Europene într-un document de strategie, în timp ce ONG-urile promit o campanie intensă împotriva lor în următorii ani.

Riscuri de fragmentare

Președintele EuropaBio a subliniat, de asemenea, că o piață unică imperfectă cu o implementare diferită a legislației UE la nivel național poate crea deficiențe sistemului în ansamblu.

„Am văzut în primele zile ale crizei COVID, guvernele naționale au acționat într-un mod foarte naționalist”, a spus Topen, referindu-se la politicile naționale de urgență mai concentrate pe țări individuale decât pe mediul european.

Criza a oferit sectorului multe învățăminte despre aceste blocaje și impactul lor dăunător atunci când vine vorba de securitatea aprovizionării.

„W Lucrăm într-un mediu în care lanțurile de aprovizionare sunt cu adevărat globale și trebuie să fie rezistente”, a spus el.

Blocajele au dus în mod inevitabil la întreruperi pe termen scurt ale acelor aprovizionare, cu un efect în aval asupra disponibilității unor lucruri precum medicamentele, dar și a altor bunuri esențiale la acea vreme.

Oportunități digitale

Crearea viitoare a unui spațiu european comun de date oferă, de asemenea, un potențial mare pentru biotehnologie și piața unică, dar prezintă și riscuri de fragmentare.

„Reversul [a unui spațiu de date european] este că, dacă nu înțelegeți bine, atunci veți avea 27 de abordări diferite, ceea ce face ca totul să fie prea complicat și o oportunitate ratată.”

Criza COVID și cursa vaccinurilor au arătat că atât sectorul de cercetare, cât și sectorul de producție sunt capabili să scurteze termenele în mod semnificativ, urmând procedurile și fără a tăia colțuri.

Potrivit lui Topen, societatea globală a reușit să aducă o intervenție medicală precum vaccinurile într-un timp scurt, datorită unei abordări 24/7 în care datele din diferite zone geografice au fost partajate rapid și în timp real.

„Putem să luăm aceste învățăminte și să le aplicăm în alte domenii ale bolilor netransmisibile, de exemplu, folosind interoperabilitatea datelor a sistemelor de asistență medicală și a autorităților de reglementare pentru a avansa cât mai repede posibil”, a conchis el.