Euractiv informează că negociatorii din țările UE și Parlamentul European au convenit asupra unei noi legi importante pentru a restabili cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime ale Europei până în 2030 și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.

Un concept nou

Este prima lege europeană care depășește protecția naturii pentru a restabili în mod activ ecosistemele, în încercarea de a inversa declinul drastic al multor habitate europene.

„Ne confruntăm cu o realitate din ce în ce mai dramatică: natura și biodiversitatea UE sunt în pericol și trebuie protejate”, a declarat Teresa Ribera, ministrul spaniol al tranziției ecologice, care a reprezentat cele 27 de țări UE în discuții.

Legea este un pilon cheie al Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030 și va ajuta UE să atingă un obiectiv internațional de a restabili 30% din terenuri și mări până în 2030.

„Prima lege din lume privind restaurarea naturii este la fel de bună ca și finalizată”, a spus Jutta Paulus, care a negociat pentru Verzi în Parlamentul European.

Datorită acordului, UE va participa la conferința internațională privind climă COP28 cu „un element de bază important pentru atenuarea crizei climatice și adaptarea la schimbările climatice”, a adăugat ea.

„Compromisul privind Legea restaurării naturii este o bază bună pentru a contracara în sfârșit dispariția speciilor în Europa”, a spus Paulus.

Prevenirea deteriorării zonelor restaurate

În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, țările UE vor trebui să elaboreze planuri naționale de restaurare care să sublinieze măsurile de refacere a ecosistemelor degradate până în iunie 2032. Apoi, vor trebui să monitorizeze și să raporteze progresul lor.

Țările UE vor fi, de asemenea, obligate să prevină deteriorarea semnificativă a zonelor care fac obiectul măsurilor de restaurare, lucru cunoscut sub numele de „principiul nedeteriorării”.

Există însă mai multe excepții de la acest principiu, inclusiv pentru proiectele de energie regenerabilă, infrastructura militară sau dacă deteriorarea a fost cauzată de criza climatică.

Cu toate acestea, principiul a fost slăbit față de textul original, negociatorii făcându-l mai degrabă bazat pe eforturi decât pe rezultate, ceea ce înseamnă că țările UE nu vor trebui să compenseze dacă obiectivul nu este atins.

„Dacă ai o abordare bazată pe rezultate și nu atingi obiectivele, atunci trebuie să aplici măsuri suplimentare […] în timp ce acum spui bine, am încercat, dar, din păcate, nu a ieșit așa cum mi-am dorit ”, a explicat Paulus.

Măsuri specifice ecosistemului

Legea conturează măsuri și obiective pentru ecosisteme specifice – inclusiv păduri, terenuri agricole, ecosisteme urbane și ecosisteme de apă dulce și marine – precum și pentru îmbunătățirea diversității polenizatorilor.

În păduri, de exemplu, țările UE vor fi obligate să implementeze măsuri care sporesc biodiversitatea și cresc tendințele pozitive, inclusiv pentru populațiile de păsări și cantitatea de lemn mort.

Între timp, în zonele urbane, țările UE ar trebui să asigure nicio pierdere netă de spațiu verde și acoperire cu baldachin până în 2030, cu excepția cazului în care există deja 45% spațiu verde.

Acordul obligă, de asemenea, țările UE să identifice și să elimine barierele create de om pentru a realiza cel puțin 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030.

Măsurile pentru ecosistemele agricole au fost cele mai controversate și au fost respinse majore din partea Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, cel mai mare grup politic din Parlament.

În final, măsurile de acolo au fost modificate semnificativ. Modificările includ eliminarea cerinței de a renatura 10% din terenurile agricole și adăugarea unei frâne de urgență pentru a îngheța obiectivele de terenuri agricole în cazul în care acestea afectează securitatea alimentară sau producția, a spus PPE.

Concesiuni

De asemenea, s-au făcut concesiuni în jurul turbării de reumidificare. Textul stabilește ținte de refacere a 30% din turbării drenate utilizate în agricultură până în 2030, 40% până în 2040 și 50% până în 2050, dar țările puternic afectate pot aplica un procent mai mic și nu va exista nicio obligație directă pentru fermieri.

Negociatorul PPE Christine Schneider (CDU, Germania) a salutat acordul și „faptul că textul final al acestei legi are prea puțin de-a face cu propunerea inițială a Comisiei”.

Grupul de conservare WWF, la rândul său, a salutat planurile de creștere a naturii pe terenurile agricole și refacerea turbării în lege, dar a subliniat „concesiuni semnificative”, cum ar fi frâna de urgență.

„Deși suntem încântați să vedem că toate ecosistemele acoperite inițial de lege sunt încă incluse în acord, articolele au fost diluate în comparație cu propunerea inițială a Comisiei și cu poziția Consiliului”, a declarat ONG-ul.

Între timp, participanții de la ClientEarth au spus că „numerele scutiri și lipsa garanțiilor legale” au creat un precedent înfricoșător pentru legislația UE, mai degrabă decât să cimenteze UE în fruntea conversației privind biodiversitatea.

„Avem în sfârșit o lege atât de necesară care, teoretic, ar forța UE să ia măsuri concrete pentru a-i restabili natura bolnavă”, a spus Ionnis Agapakis de la ClientEarth.

„Cu toate acestea, negociatorii au golit legea până la punctul în care riscă să fie lipsită de dinți în practică și predispusă la abuz”, a adăugat el.

Legea convenită trebuie încă să fie oficial aprobată de Parlamentul European și de cele 27 de țări ale UE și rămâne de văzut dacă suficient din PPE susține acordul final pentru a-l transforma în lege.