Efectele pandemiei au contribuit la atingerea de către UE a obiectivelor în materie de climă și energie fixate pentru 2020, în special a celui privind eficiența energetică.

Raportarea cu privire la performanța UE și a statelor membre în domeniul climei și al energiei este lipsită de transparență, ceea ce face dificilă desprinderea de învățăminte.

UE are rezultate bune în comparație cu restul lumii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nu contabilizează toate emisiile pe care le generează.

Potrivit ultimului raport emis de Curtea Europeană de conturi, atingerea de către UE a obiectivelor sale în materie de climă și energie fixate pentru 2020 s-a datorat parțial unor factori externi, cum ar fi efectele pandemiei de COVID-19, care au contribuit la reducerea emisiilor.

Auditorii se întreabă dacă eforturile UE de a reduce până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră cu 55 % față de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condițiile în care au găsit puține indicii că acțiunile vizând atingerea obiectivelor pentru 2030 vor fi suficiente. Aceasta este concluzia generală la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană într-un raport special publicat astăzi.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a raportat că UE și-a atins cele trei obiective în materie de climă și energie fixate pentru 2020. Potrivit auditorilor, acest succes nu s-a datorat exclusiv acțiunilor UE în domeniul climei.

De exemplu, ei observă că, cel mai probabil, UE-27 nu și-ar fi atins obiectivul de eficiență energetică pentru 2020 fără consumul de energie mai scăzut rezultat din criza financiară din 2009 și din pandemia de COVID-19. Or, evaluarea de către UE a performanței sale ecologice nu este clară cu privire la impactul factorilor externi.

De asemenea, auditorii au constatat o lipsă de transparență în ceea ce privește modul în care statele membre ale UE și-au atins obiectivele naționale obligatorii prin mecanisme flexibile: unele țări din UE nu au contribuit conform așteptărilor și au utilizat alte mijloace pentru a-și atinge obiectivele, cum ar fi achiziționarea de cote de emisii sau de cote de energie din surse regenerabile de la alte state membre care își depășiseră obiectivele.

Auditorii au găsit puține informații cu privire la costul real pentru bugetul UE, pentru bugetele naționale și pentru sectorul privat al atingerii obiectivelor și cu privire la acțiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetățeni și pentru părțile interesate să stabilească dacă UE își urmărește obiectivele generale într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și să desprindă învățăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030.

„Avem nevoie de mai multă transparență cu privire la performanța UE și a statelor membre în acțiunile lor din domeniul climei și al energiei”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curții care a condus acest audit. „Considerăm, de asemenea, că ar trebui luate în calcul toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, inclusiv cele generate de comerț și de aviația și transporturile maritime internaționale. Acest lucru este important deoarece UE s-a angajat să fie un lider la nivel mondial în tranziția către neutralitatea climatică”.

Auditorii confirmă că UE a obținut rezultate bune comparativ cu alte țări industrializate în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE nu își contabilizează însă toate emisiile, care ar fi cu aproximativ o zecime mai mari dacă s-ar include emisiile generate de comerț, de aviația internațională și de transportul maritim internațional.

Privind în perspectivă, este îngrijorător faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziție o finanțare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambițioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se așteaptă o contribuție semnificativă.

Comisia a raportat, de asemenea, că, la nivel colectiv, țările UE sunt lipsite de ambiție în urmărirea obiectivului de eficiență energetică pentru 2030, în condițiile în care obiectivul corespunzător pentru 2020 s-a dovedit deja a fi cel mai greu de atins. Unele propuneri de creștere a obiectivelor pentru 2030 (în special propunerile „Pregătiți pentru 55” și „REPowerEU”) vor spori și mai mult nevoile de finanțare.

Acestea implică, de asemenea, ipoteze care fie nu iau suficient în considerare problemele cunoscute (cum ar fi dependența energetică de Rusia), fie – astfel cum au arătat audituri anterioare – nu se materializează conform planificărilor (de exemplu, ipoteza că statele membre vor pune în aplicare pe deplin politicile existente).

Informații de fond

Pentru a face față schimbărilor climatice, UE și-a stabilit obiective din ce în ce mai ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile și promovarea eficienței energetice. În temeiul legislației UE, statele membre au avut obligația de a prezenta planuri naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

Până la 30 iunie 2023, ele vor trebui să transmită proiecte actualizate ale acestor planuri, care să reflecte nivelul sporit de ambiție al obiectivelor UE. Planurile actualizate vor trebui finalizate înainte de mijlocul anului 2024. Se preconizează că acest raport de audit va ajuta Comisia să evalueze proiectele de planuri, iar pe statele membre, să le finalizeze.

UE s-a angajat să cheltuiască cel puțin 30 % din bugetul său din perioada 2021-2027 pentru acțiuni în domeniul climei – ceea ce înseamnă aproximativ 87 de miliarde de euro pe an. Această sumă reprezintă mai puțin de 10 % din investițiile totale necesare pentru atingerea obiectivelor pentru 2030, estimate la aproximativ o mie de miliarde de euro pe an. Se speră că restul investițiilor vor proveni din finanțare națională și privată.

Raportul special nr. 18/2023, intitulat „Obiectivele UE în materie de energie și de climă – Obiectivele pentru 2020 au fost atinse, dar nu este deloc sigur că acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 vor fi suficiente”, este disponibil pe site-ul Curții. În ultimii ani au fost publicate numeroase rapoarte pe tema schimbărilor climatice.