Agricultura ecologică ar putea economisi țărilor miliarde în costuri de mediu și climatice, a constatat un studiu german efectuat pe termen lung. Cu toate acestea, imaginea este înrăutățită de recoltele organice care încă sunt semnificativ în urma celor din agricultură convențională, se afirmă într-un studiu efectuat pe această temă și citat de Euractiv.

Unii au obiective mai mari

Pentru UE, stimularea agriculturii ecologice este o prioritate politică și ambele și-au stabilit obiective pentru 2030: UE își propune ca până atunci 25% din terenurile arabile să fie cultivate organic, conform politicii sale emblematice alimentare, Strategia Farm to Fork, în timp ce Germania a depășit acest lucru și a stabilit un obiectiv de 30%.

Dacă acest obiectiv este atins, ar putea fi economisite până la 4 miliarde de euro din costurile de mediu și climat cauzate de emisiile de azot și gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu pe termen lung susținut de ministerul german al agriculturii și publicat recent de cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München. .

Comparând impacturile negative respective ale agriculturii organice și convenționale asupra climei și mediului și punându-le un preț, cercetătorii au concluzionat că aceste costuri implicite ale agriculturii arabile sunt cu 750 până la 800 de euro mai mari pe hectar pentru agricultura convențională.

Pe o perioadă de zece ani, cercetătorii au urmărit îndeaproape 40 de ferme organice și 40 de ferme convenționale pentru a colecta și compara date, a explicat autorul principal Kurt-Jürgen Hülsbergen în timpul prezentării studiului la Berlin.

Mai puțin azot, soluri mai sănătoase

Potrivit cercetătorului, câțiva factori cheie ajută fermele ecologice să fie mai puțin dăunătoare mediului decât cele convenționale medii.

„În primul rând, agricultura ecologică folosește mult mai puțin azot: 20 de kilograme pe hectar, comparativ cu o medie generală de 80 până la 100 de kilograme în Germania”, a explicat el. „Aceasta este o realizare remarcabilă.”

Agricultura ecologică nu folosește îngrășăminte minerale pe bază de azot, bazându-se în schimb pe îngrășăminte organice, cum ar fi gunoi de grajd sau compost, precum și pe îmbunătățirea fertilității solului prin anumite metode de agricultură.

Pe lângă reducerea la minimum a emisiilor dăunătoare de protoxid de azot, a explicat Hülsbergen, aceasta înseamnă, de asemenea, că agricultura ecologică consumă mult mai puțină energie, deoarece producția de îngrășăminte sintetice este foarte consumatoare de energie.

În cele din urmă, cercetătorul a subliniat, de asemenea, performanța mai bună a agriculturii ecologice atunci când vine vorba de solurile agricole și capacitatea acestora de a stoca carbon, funcționând astfel ca absorbante de carbon.

Tehnicile folosite adesea în agricultura ecologică, cum ar fi diversele sisteme de rotație a culturilor adaptate la caracteristicile terenului, pot aduce „beneficii enorme de stocare a carbonului”, a subliniat Hülsbergen.

Cu un nou regulament propus, Comisia Europeană își propune să stabilească standarde la nivelul UE pentru certificarea eliminării carbonului din atmosferă, inclusiv așa-numitele măsuri de cultivare a carbonului. Dar criticii avertizează că textul lasă lacune importante.

Amprentă climatică mai bună dar mai puțină hrană

Cu toate acestea, această imagine roz vine cu o avertizare importantă: agricultura ecologică încă produce semnificativ mai puține alimente pe zonă - adică, randamente mai mici - decât omologul său convențional.

„Agricultura ecologică oferă multe avantaje: de la prețuri stabile până la aport redus de nutrienți și ingrediente active în mediu. Dar studiul arată clar că agricultura ecologică necesită aproape de două ori mai mult teren pe unitate de cereale decât agricultura convențională”, a explicat Peter Breunig, profesor la Universitatea de Științe Aplicate Weihenstephan-Triesdorf.

Pentru Breunig, acest fapt este consecință în fața terenului disponibil limitat:

„În Germania și UE, avem deja nevoie de mai mult teren pentru agricultură decât este disponibil”, a subliniat el. „Fiecare creștere a cererii de terenuri, fie din partea ofertei, fie a cererii, crește presiunea globală asupra zonelor naturale, cu consecințe asupra climei și biodiversității.”

De exemplu: dacă o fermă trece de la agricultura convențională la cea ecologică, va avea nevoie de mai mult teren pentru a produce aceeași cantitate de hrană ca înainte. Acest teren suplimentar nu mai este disponibil pentru a fi folosit în moduri mai benefice pentru climă și mediu, de exemplu prin plantarea sau protejarea pădurilor.

„Faptul că extinderea agriculturii ecologice duce întotdeauna la biodiversitate și la beneficii climatice este, prin urmare, din ce în ce mai pus sub semnul întrebării în comunitatea științifică”, a concluzionat Breunig.

Hülsbergen a recunoscut, de asemenea, că există „un decalaj de randament în comparație cu agricultura convențională”.

Totuși, el s-a arătat optimist și a subliniat că trebuie luate măsuri pentru a ajuta agricultura ecologică să ajungă din urmă. „Din punctul meu de vedere, acest lucru ar putea fi posibil – pentru aceasta, avem nevoie de cercetare, dezvoltare și optimizare a sistemului”, a spus el.

Parlamentul European a dat undă verde unui nou raport privind planul de acțiune ecologic al UE, care subliniază o abordare bazată pe piață, dar nu menționează obiectivul ambițios al blocului de a vedea 25% din terenurile agricole cultivate ecologic până în 2030.

Organic înseamnă mai rezistent la criză?

Între timp, fermierii ecologici și producătorii de alimente susțin, de asemenea, că, dincolo de cantitatea produsă, reziliența producției de alimente este, de asemenea, esențială – și aici, în opinia lor, agricultura ecologică are prioritate.

Pentru Tina Andres, președinte a asociației germane pentru alimente ecologice BÖLW, acest lucru este ilustrat de tendințele prețurilor la alimente de la începutul războiului din Ucraina.

În timp ce prețurile pentru produsele alimentare produse în mod ecologic și convențional din supermarketurile germane au crescut în fața inflației și a creșterii costurilor de producție, creșterile au fost semnificativ mai mici pentru produsele ecologice.

Prețul la unt în supermarketurile germane, de exemplu, a crescut în medie cu 59% pentru produsele convenționale între noiembrie 2021 și noiembrie 2022, față de 29% pentru untul organic, potrivit datelor culese de asociație.

„Datele demonstrează: alimentele ecologice sunt stabile ca preț și funcționează ca o frână a inflației”, a subliniat Andres în timpul unei conferințe de presă recentă.

Pentru BÖLW, acest lucru se datorează în principal faptului că fermele ecologice nu se bazează pe îngrășăminte sintetice și, prin urmare, nu au fost afectate de creșterile prețurilor cauzate de prețurile ridicate la energie și de întreruperea importurilor de îngrășăminte minerale din Rusia și Belarus.

„Acest potențial trebuie folosit pentru consumatori, agricultură și mediu”, a concluzionat Andres.