• Două planuri de acțiune ale UE și 10 miliarde de euro destinate păstrării valorii produselor și a resurselor cât mai mult timp și reducerii la minimum a deșeurilor.
• Progresele înregistrate de țările din UE au stagnat în ultimii ani, accentul pus pe proiectarea produselor fiind insuficient.
• Ținta UE de a dubla ponderea materialelor reciclate până în 2030 se arată foarte dificil de atins.

Sunt puține semne, până în prezent, care să arate că UE avansează în tranziția către economia circulară, se arată într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană.

Un impact redus

Măsurile luate de UE și miliardele de euro puși la dispoziție de către aceasta au avut un impact redus asupra tranziției țărilor din Uniune, în special în ceea ce privește proiectarea circulară a produselor și a proceselor de fabricație.

În acest context, atingerea ambiției UE de a recicla de două ori mai multe materiale în deceniul actual față de cel anterior va fi ca și cum am încerca să găsim cvadratura cercului, concluzionează auditorii.

Per ansamblu, UE a avansat foarte puțin în tranziția sa către o economie circulară. În perioada 2015-2021, rata medie a circularității pentru toate cele 27 de țări din UE a crescut cu numai 0,4 puncte procentuale. Șapte dintre aceste țări – Lituania, Suedia, România, Danemarca, Luxemburg, Finlanda și Polonia – chiar au regresat în acest timp. Prin urmare, auditorii concluzionează că ambiția UE de a-și dubla procentul de materiale reciclate și reintroduse în economie până în 2030 pare să fie foarte dificil de atins.

„Păstrarea valorii materialelor și reducerea la minimum a deșeurilor sunt două aspecte esențiale dacă se dorește ca UE să devină eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și să atingă obiectivele de mediu ale Pactului său verde”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene. „Însă acțiunea UE s-a dovedit a fi, până în prezent, lipsită de putere, în sensul că tranziția circulară se află, din păcate, într-un punct mort în țările europene.”

Păstrarea valorilor

O economie circulară păstrează cât mai mult timp valoarea produselor, a materialelor și a resurselor pentru a reduce la minimum deșeurile. Pentru a contribui la tranziția circulară, Comisia Europeană a publicat două planuri de acțiune privind economia circulară. Primul, din 2015, cuprindea 54 de acțiuni specifice. Al doilea, publicat în 2020, a adăugat 35 de acțiuni noi și a fixat, pentru 2030, ținta de a dubla „rata de circularitate” în UE – procentul de materiale reciclate și reintroduse în economie.

Niciunul dintre aceste planuri nu este obligatoriu de urmat, însă ele au fost concepute pentru a veni în sprijinul statelor membre în vederea intensificării activităților legate de economia circulară din ultimii ani. În iunie 2022, aproape toate țările din UE fie dispuneau de o strategie pentru economia circulară, fie erau în curs de a elabora o astfel de strategie.

Fonduri considerabile

UE a pus la dispoziție o sumă semnificativă sub formă de finanțare în acest domeniu, alocând peste 10 miliarde de euro, în perioada 2016-2020, pentru investiții în ecoinovare și pentru a ajuta întreprinderile să capete un avans în tranziția către o economie circulară.

Or, majoritatea statelor membre au cheltuit cea mai mare parte din acești bani în scopul gestionării deșeurilor, în loc să o cheltuiască pe prevenirea generării de deșeuri printr-o proiectare circulară, ceea ce probabil ar fi dus la un impact mai mare.

Planurile de acțiune ale UE au inclus, totodată, o serie de măsuri menite să favorizeze inovarea și investițiile. Însă auditorii au identificat puține probe care să arate că măsurile respective au contribuit în mod eficace la o economie circulară.

Ele au avut, cel mult, un impact modest sub aspectul sprijinirii întreprinderilor să fabrice produse mai sigure sau să aibă acces la tehnologii inovatoare în vederea creșterii sustenabilității proceselor lor de producție.

De asemenea, auditorii pun în lumină chestiunea uzurii morale planificate – practica ce constă în limitarea artificială a duratei de viață utilă a unui produs, astfel încât acesta să trebuiască să fie înlocuit. Comisia Europeană a concluzionat că detectarea uzurii morale planificate nu era fezabilă, deși eliminarea acesteia este, în mod evident, critică pentru a avea produse mai durabile.

Informații de fond

Abordarea „economiei circulare” prezintă avantaje semnificative în ceea ce privește durabilitatea. Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă că produsele durează mai mult și/sau sunt mai ușor de reparat, modernizat, refabricat, reutilizat sau reciclat.

Pentru întreprinderi, aceasta oferă o serie de avantaje potențiale, inclusiv o utilizare mai eficientă a resurselor și o expunere mai mică la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 80 % din impactul asupra mediului al unui produs este determinat de modul în care acesta este proiectat.

Raportul special nr. 17/2023, intitulat „Economia circulară: tranziție lentă în statele membre, în pofida acțiunii UE”, este disponibil pe site-ul web al Curții.

De asemenea, auditorii au readus în atenție constatările din raportul Curții din 2020 privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică, din raportul din 2022 privind sinergiile dintre programul Orizont 2020 și fondurile politicii de coeziune și din documentul de analiză din 2023 privind acțiunile întreprinse de UE pentru a aborda problema deșeurilor periculoase.